Eu sunt tot ceea ce îmi doresc la momentul de faţă. Am ceea ce vreau, dar nu totul... Fericirea mea nu este completă fără acel "ceva". Poate acel ceva nici nu trebuie să existe în viaţa mea.
miercuri, 29 iunie 2011
Traiesc printre rechini!
Fiecare zi este la fel de interesanta si asta ma face sa fiu bucuros... Nu ma plictisesc pt ca stiu ca nici ziua de maine nu va fi una linistita mereu va trebui sa am grija de cine este in fata sau in spatele meu pentru ca nu stiu cine imi vrea capul. Si crede-ma nu glumesc. De la cel mai nou pana la cel mai vechi de la cel mai dragut pana la cel mai respingator toti sunt in stare sa imi violeze suflul pentru a avea o bucata din mine. Hm... Te gandesti de ce ar spune cineva despre mine ca m-am schimbat? Pentru ca acum sunt in ape tulburi unde nu stii de unde sare glontul. Nu este ca acasa unde stiai ca daca este tre sa fie o culoare sau alta. Aici nimeni nu este pt tine ci toti sunt impotriva. Ii ajuti vin innapoi si te mananca de viu. Le oferi sprijin financiar; ii ajuti sa se ridice din mizerie, vin si te ingroapa, in speranta ca vor ajunge ei ceea ce esti tu acum. De ce? Pentru ce? Nu sunt decat un simplu om caruia ii place sa fie de ajutor si care mai mereu ajunge in locuri in care din pacate pt el nu ar trebui sa fie cateodata. Sunt acum mai mare in grad... Nu mai este vorba doar de rechinii pui ci s-a imputit printre cei mari. Acum pana si cei care nu erau deloc deranjati incep sa se resimta. Nu conteaza pentru ca nu am nimic de pierdut deocamadata si de aceea merg mereu in fata fara sa imi fie frica. Asa cum am mai spus si inainte cu cateva saptamani daca am reusit odata cu un peste mai mare cu siguranta voi fi ajutat si de acum incolo. Nu degeaba am fost scos dintre rechini data trecuta si nu fara motiv am ajuns unde am ajuns. Cel mai mare aport poate la avut decizia de a renunta si a pleca in tara. Ceea ce i-a speriat pe cei din companie si i-a facut oarecum sa realizeze ca trebuie sa se miste repede si sa imi tina spatele drept. Ceea ce s-a si demonstrat. Defapt daca stau sa ma gandesc mai bine cel care a avut cu adevarat un f mare aport este o pers pe care nu o cunosc si sper sa nu o cunosc vreodata in viata mea. Fara nici un dispret dar cred ca sunt destul de explicit! Ce fac si cu ce ma ocup... Ca si acasa unii stiu ce faceam eu cateodata altii nu. Nu conteaza pentru ca oricum nu este nimic ilegal. Cel putin asa se explica si asa inteleg si magistratii. Oricum vreau sa ii multumesc Ei pentru faptul ca nu mi-a oferit nici un sprijin dupa ce am lasat atatea in urma pentru ea. Ar fi fost normal macar sa incerce sa ma ajute pentru ca asta am vrut... Sa stiu ca nu am fost doar o haina de care te dezbraci cand nu mai ai chef. Vreau sa imi explice odata cum se poate asa ceva. Este mai puternica decat mine din pct asta de vedere dar sa nu uitam ca am reusit sa infrunt totul fara prea multe pierderi. Bine cu exceptia celui mai important lucru, care oricum l-as fi pierdut. Sute de neuroni! Scuze ca vorbesc din nou despre Ea. Dar daca ar gandi cineva si ar pune cap la cap ceea ce am vb de-a lungul timpului va realiza si va intelege ceea ce simt si ceea ce cred! Este greu sa traiesti singur printre atatia apropiati. Este greu sa fii alaturi de familia ta si sa iti lipseasca mereu cea care conteaza pentru tine. Dar am rezistat pana acum si voi rezista atat cat ma tine D-zeu in viata pentru ca nu sunt "bolnav" si nu voi vrea vreodata sa imi fac ceva rau. Sunt destul de constient ca nu ar rezolva nimic. Traiesc, exist, o veghez mereu si stiu ceea ce face. Este ceea ce trebuie sa stiu ca sa ma linistesc. Cuvantul cheie este prieteni, defapt cuvantul cheie este relatii! Banii pot cumpara totul in lumea asta!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu