Imi amintesc ca si cum ar fi fost ieri cat de frumos era afara... Era Ianuarie si mergeam la munca prin frig si zapada fara sa ma gandesc de ce o fac iar tu ma iubeai. Am realizat insa ca nu asta este ceea ce iti trebuie tie si am hotarat sa iti ofer mai mult. Mult mai mult. Am hotarat sa fii cea mai fericita femeie din lume si nu oricum alaturi de mine. Am hotarat sa iau viata in piept pt tine, pentru noi. Sa ai mereu tot ceea ce iti doresti. Si nu mi-a fost deloc usor. Am plecat departe si am lasat in urma prieteni, rude, cunostinte si dorinta de a face ceea ce mi-am dorit la mine in tara, pentru o nunta de vis, pentru o viata fara frica zilei de maine si pentru speranta ca intr-o zi vei spune DA.
Si te-am visat aseara... Erai exact la fel ca acum doi ani. Nimic nu se schimbase. Imi spuneai ca vrei sa fi a mea si ca mereu va fi asa. Imi ofereai trupul tau si imi cereai iubirea. Insa nimic nu ma facea sa imi imaginez ca facand totul pentru tine tu ai sa pleci. Eu am renuntat la tot pentru tine iar tu ai renuntat la mine pentru orice altceva. Iar acum incerc sa schimb ceea ce simt eu pentru tine si nu pot pt ca tot universul pe care eu l-am construit in jurul meu este bazat pe existenta ta in viata mea. Stiu vei spune ca nu-ti pasa ca tu ai viata ta si nu conteaza ca eu te iubesc. Exista pe lume mii si mii de femei insa pentru mine este aproape imposibil sa traiesc fara tine. Sunt inca viu dupa atata suferinta insa nu inseamna ca traiesc.
Sunt cu adevarat un alt om. Nu mai sunt slab(de inger) precum am fost, nu imi mai este teama sa schimb sau sa fac ceea ce vreau pe moment. Stiu acum ca asa cum am luat totul de la zero tot asa voi fi in stare sa o iau mereu de la inceput. Tot ceea ce am, mi se datoreaza mie si universului ce l-am construit in jurul tau. Am gandit totul in asa fel incat sa fiu fericit langa tine. Acum nu mai am limite. Pot sa beau si sa nu imi fie teama de nimic, pot sa merg la sala si sa fac cat vreau si ce vreau fara sa ma gandesc ca poate ar trebui sa o las mai usor, pot sa iau ce medicamente vreau si pot cu alte cuvinte sa traiesc fara sa ma gandesc la pb care le-am avut cand eram mic. Insa tie nu-ti pasa. Tu nu stii asta si ma consideri slab, si neajutorat prin simplul fapt ca nu pot renunta la tine. Eu insa o numesc o adevarata tarie de caracter si stiu ca eu am facut cu adevarat lucrurile pe calea cea mai grea.
Iar tu acum esti atat de departe, si nu distanta fizica ma ingrozeste. Ea este o margine ce poate fi usor depasita. Raceala ta imi face inima sa zbiere spre univers si sa ceara mila, indurare pentru ca poate cineva vreodata ma va face sa inteleg cum se poate ca cineva azi sa iti declare iubire nemarginita iar apoi trei zile mai tarziu sa iti distruga tot ceea ce ai facut intru iubirea pt aceea pers.
Urasc minciuna! insa chiar daca imi oferi atata suferinta si suspin, eu te iubesc si nu-ti port ura. Eu te respect pentru ceea ce ai fost odata si pt cat te-am iubit si te iubesc, chiar si dupa ce tu mi-ai spus clar ca eu, pt tine, sunt defapt un simplu ambalaj care il dai la o parte din viata ta si il arunci la gunoi in orice moment vrei. Nu voi putea sa te urasc pt ca tu esti totul pt mine. Nu-mi cere sa nu ma gandesc la tine, cand tu esti cea ce o iubesc . Nu-mi cere sa te uit pt ca ar insemna ca nu stii ce inseamna sa iubesti. Nu-mi cere sa nu te mai caut pentru ca mi-am proiectat viata pt tine...
Imi cer scuze ca iti trimit acest mesaj in acest moment dificil insa mereu au fost clipe in care am lasat ceea ce simt pe mai tarziu si niciodata nu am facut bine. Indiferent ce s-a intamplat eu sunt alaturi de tine si voi fi mereu. Trebuie doar sa ma anunti cu ce te pot ajuta.
Un comentariu:
Doamne cat de trist...
Trimiteți un comentariu