Ochii oceanului

As fi vrut sa poti simti ce am simtit eu pentru tine si sa intelegi de ce sunt atat de suparat ca ai plecat si m-ai lasat singur... Nu plecarea dintr-un punct fix rezuma o porblema ci multiplicarea posibilitatilor... Eu sunt si exist aici, tu esti acolo departe si inca nu m-ar fi facut asta sa renunt la a te iubi. Sa plec si sa imi vad de viata mea ar fi fost un fleac dar cu totii stim ca nu era ceea ce imi doream. M-as fi mutat cu tine si as fi facut inconjurul lumii pt tine insa tu te-ai speriat si ai plecat. Nu mai inteleg cum sa mai vad in privirea ta sufletul... Esti stana si ajung sa imi implor zeul sa te intoarca la viata. Acum stiu ce faci si cum, dar vreau sa ma aduci la viata!!! Salveaza-ma de mine insumi si redami libertatea de a trai! Nu mai am suflet, trup sau ganduri... Sunt inghetat, nu am trai si sper sa ajung la mal pentru a putea innota mai departe... Cheama-ma si spune-mi numele, striga-mi Libertatea... Acorda-mi viata si lasa-ma sa fiu cineva... Sunt gol pe dinauntru si asta pentru ca te iubesc. Ochii cerului... Cine s-ar fi gandit vreodata ca am sa iubesc pe cineva cu ochi "caprui"??? Ochii sufletului meu!

Eu vs Ele

Vi s-a intamplat vreodata sa va placa o persoana, sa oferiti si sa incercati sa faceti totul ca acea persoana sa fie langa voi insa ea, acea persoana sa se sperie si sa fuga in neant? Acest moment cumplit din viata mea incepe sa se tot adanceasca si parca nu mai scap de el. Nici o fata de care imi place, cu exceptia uneia, nu vrea sa fie in preajma mea. Incep acum, incet incet sa imi fac griji. Sunt eu un ciudat? Sunt eu chiar atat de dificil? Trebuie sa fiu eu cel care greseste... Hm... sunt tare curios ce-mi rezerva viitorul...

Blogareala

Urmaresc uimit ceea ce se intampla in politica din Romania si nu prea inteleg cum se intampla ca cei care cu ceva timp in urma erau dusmani sa fie acum colegi de alianta". Stiu multe persoane care cred ca politica se face pe cont propriu si ca in politica alinatele nu ar trebui sa existe. Ei uite aici vin eu sa contrazic si sa spun ca un adevarat politician, cel care doreste intr-adevar sa faca ceva trebuie mereu sa fie maleabil, sa gaseasca echipa puternica, sau care ii da mai multe sanse sa fie le putere si nu in opozitie. Cu putin timp in urma, PSD si PNL au fost fara sa isi doreasca acest lucru in aceeasi situatie si anume in opozitie. Fiind in opozitie pentru o perioada destul de lunga si-au dat seama ca au proiecte si idealuri oarecum asemanatoare si ca acestea pot fi usor modificate pentru a ajunge la consens. Aceasta este politica dragi cititori. Asa trebuie si asa s-a facut de cand lumea. Cei care spun ca nu vor face alianta niciodata inseamna ca nu sunt la zi cu evenimentele si ca nu stiu ce inseamna intr-un stat ca Romania sa faci politica. Aliantele sunt in generale benefice pentru romani sau cel putin asa ar trebui sa fie. Alianta de la Brasov intre PNL-PC si PSD este o alianta menita sa doboare un monopol oarecum instabil in momentul de fata al PD-L. Ei au fost fara indoiala cei care au avut in castig de cauza clar in ultimii 8 ani. Nu contesc insa faptul ca daca cei din USL sunt la o mare incercare. Trebuie, repet trebuie sa faca foarte multe pentru cetateni si sa aduca aeroportul si poate si alte investitii mari pentru a impresiona si a nu dezamagii Brasovenii. Sa nu uitam ca in ultimii ani Brasovul s-a schimbat categoric. Eu vorbesc din experienta si pentru ca stiu exact ce a fost si ce este in Brasov la momentul actual. USL-ul castigand aceste alegeri va fi obligat sa scoata din criza o tara, situatie foarte dificila dar speram ca se vor descurca impreuna si nu se vor bate intre ei dupa alegeri.

Acum doi ani...

Imi amintesc ca si cum ar fi fost ieri cat de frumos era afara... Era Ianuarie si mergeam la munca prin frig si zapada fara sa ma gandesc de ce o fac iar tu ma iubeai. Am realizat insa ca nu asta este ceea ce iti trebuie tie si am hotarat sa iti ofer mai mult. Mult mai mult. Am hotarat sa fii cea mai fericita femeie din lume si nu oricum alaturi de mine. Am hotarat sa iau viata in piept pt tine, pentru noi. Sa ai mereu tot ceea ce iti doresti. Si nu mi-a fost deloc usor. Am plecat departe si am lasat in urma prieteni, rude, cunostinte si dorinta de a face ceea ce mi-am dorit la mine in tara, pentru o nunta de vis, pentru o viata fara frica zilei de maine si pentru speranta ca intr-o zi vei spune DA.
Si te-am visat aseara... Erai exact la fel ca acum doi ani. Nimic nu se schimbase. Imi spuneai ca vrei sa fi a mea si ca mereu va fi asa. Imi ofereai trupul tau si imi cereai iubirea. Insa nimic nu ma facea sa imi imaginez ca facand totul pentru tine tu ai sa pleci. Eu am renuntat la tot pentru tine iar tu ai renuntat la mine pentru orice altceva. Iar acum incerc sa schimb ceea ce simt eu pentru tine si nu pot pt ca tot universul pe care eu l-am construit in jurul meu este bazat pe existenta ta in viata mea. Stiu vei spune ca nu-ti pasa ca tu ai viata ta si nu conteaza ca eu te iubesc. Exista pe lume mii si mii de femei insa pentru mine este aproape imposibil sa traiesc fara tine. Sunt inca viu dupa atata suferinta insa nu inseamna ca traiesc.
Sunt cu adevarat un alt om. Nu mai sunt slab(de inger) precum am fost, nu imi mai este teama sa schimb sau sa fac ceea ce vreau pe moment. Stiu acum ca asa cum am luat totul de la zero tot asa voi fi in stare sa o iau mereu de la inceput. Tot ceea ce am, mi se datoreaza mie si universului ce l-am construit in jurul tau. Am gandit totul in asa fel incat sa fiu fericit langa tine. Acum nu mai am limite. Pot sa beau si sa nu imi fie teama de nimic, pot sa merg la sala si sa fac cat vreau si ce vreau fara sa ma gandesc ca poate ar trebui sa o las mai usor, pot sa iau ce medicamente vreau si pot cu alte cuvinte sa traiesc fara sa ma gandesc la pb care le-am avut cand eram mic. Insa tie nu-ti pasa. Tu nu stii asta si ma consideri slab, si neajutorat prin simplul fapt ca nu pot renunta la tine. Eu insa o numesc o adevarata tarie de caracter si stiu ca eu am facut cu adevarat lucrurile pe calea cea mai grea.
Iar tu acum esti atat de departe, si nu distanta fizica ma ingrozeste. Ea este o margine ce poate fi usor depasita. Raceala ta imi face inima sa zbiere spre univers si sa ceara mila, indurare pentru ca poate cineva vreodata ma va face sa inteleg cum se poate ca cineva azi sa iti declare iubire nemarginita iar apoi trei zile mai tarziu sa iti distruga tot ceea ce ai facut intru iubirea pt aceea pers.
Urasc minciuna! insa chiar daca imi oferi atata suferinta si suspin, eu te iubesc si nu-ti port ura. Eu te respect pentru ceea ce ai fost odata si pt cat te-am iubit si te iubesc, chiar si dupa ce tu mi-ai spus clar ca eu, pt tine, sunt defapt un simplu ambalaj care il dai la o parte din viata ta si il arunci la gunoi in orice moment vrei. Nu voi putea sa te urasc pt ca tu esti totul pt mine. Nu-mi cere sa nu ma gandesc la tine, cand tu esti cea ce o iubesc . Nu-mi cere sa te uit pt ca ar insemna ca nu stii ce inseamna sa iubesti. Nu-mi cere sa nu te mai caut pentru ca mi-am proiectat viata pt tine...
Imi cer scuze ca iti trimit acest mesaj in acest moment dificil insa mereu au fost clipe in care am lasat ceea ce simt pe mai tarziu si niciodata nu am facut bine. Indiferent ce s-a intamplat eu sunt alaturi de tine si voi fi mereu. Trebuie doar sa ma anunti cu ce te pot ajuta.

Stripper but richest

There was a time... When I used to deal with this kind of things! When I first met her I can remember her as it was a few moments ago. She was absolutely perfect. A beautiful smile, angel eyes, black long hair... She was staying there in her corner alone, with a pen and her note. I watched her a while and after that I realized she was the one. My colleague came and had a chat. At all the time she was righting something but I didn't knew what. It wasn't a simple meeting but still I couldn't see anything else but her. I left him there talking and I went to her asking if I can join that table. She said yes and that's when everything started. We've started to talk to each other about what we do and what were we doing there. She was a club stripper and she was writing the choreography for her team. I've been amazed on how she looked like and how she did that choreography. Based on different cultural dances, including biblic signs and fortune tellers habits. She was going to present it during the big opening of a new Night Club not too far from my home. Seeing this I've realised how intelligent she was although she was a stripper. She wasn't doing that for money but for her own company. 21 year old and one of the richest person in the town. I had to go back to the hotel where I thought about her all the time. But I left her my phone number... Is she going to call me?

Schimbare!!!

Cu siguranta ceva imi lipseste. Sunt singur intr-o perioada grea si totusi nu fac sau nu prea pot sa fac multe lucruri care sa schimbe acest lucru. Este greu sa recunosti fata de ceilalti ca exista ceva probleme care te fac sa apari ca si neinteresant. O zi ca cea de acum cateva zile iti readuce insa puterea de a continua. Am subiecte comune cu prieteni ce sunt interesati de politica, economie si de ce nu relatii. Sunt fericit ca imi revine zambetul pe buze si ca pot sa ma bucur de un articol bun, fie el si dintr-o revista dedicata femeilor. Este posibil sa fiu usor gresit inteles in acest paragraf insa nu consider o greseala sa ma amuz si sa savurez cu placere un articol despre sau pentru femei. Ar trebui poate sa trec peste aceasta granita femei-barbati, si sa citesc mai multe reviste si mai multe bloguri scrise de femei. Cu siguranta asta ma va aduce mai aproape de ceea ce gandesc si cum gandesc femeile. Sunt ele un lacat spre fericirea mea dar eu il voi deschide.

Liniste!

Uite ca au trecut atatea luni de zile si a venit si momentul in care am ramas doar patru, bine trei ca fratele Mariei nu sta inca cu noi in casa de tot. Am avut doua zile libere in care a trebuit sa fac cate ceva pentru sora mea, cate ceva pentru masina din Romania si uite asa nu am avut timp nici cinci minute sa stau sa ma relaxez. Nu ma ssupar deloc ca am avut ce face insa astazi am facut ceva cu placere. Am reusit sa o mut pe sora mea intr-o singura zi fara sa am nici cea mai mica problema. M-am trezit de dimineata, am luat telefonul, am intrat pe internet si am sunat sa inchiriez o duba. Zis si facut! Am mers mai intai cu mama sa cumparam saci de gunoi iar mai apoi am mers sa iau masina. Cand am ajuns acolo hop top nu au masina mica decat masina mare. Lasa ca este buna si aia mai mare. Pentru mine problema era daca masina era mai mica nu mai mare... In fine mi-au dat un Ford Transit cu care mi-am facut f bine treaba. Am carat absolut tot ce am vrut si totul intr-o singura zi. Pana sa vina sora mea de la munca eu deja terminasem treaba. Le-am instalat pe fete cu televizor, pat, dulapuri si servante si masa de calcat si iala schimbata, cu alte cuvinte am facut tot ce trebuia sa fac. Nu imi fac probleme ca stiu ca voi fi odihnit maine cand voi merge la munca. Nu ma va mai trezi nimeni in toiul noptii, nu va mai urla nimeni cand vreau sa dorm dimineata si totul va fi linistit si relaxat. Cat de greu este sa traiesti cu atatia oameni in casa si cat de bine este sa fii totusi inconjurat de oameni. Imi este greu sa recunosc ca imi lipseste "Ea". Dar poate odata si odata cine stie, se va gandi din nou D-zeu si la mine desi stiu foarte bine ca este vina mea si trebuie sa platesc pentru tot ceea ce am facut. Dar nu as fi crezut vreodata ca pacatele mele sunt chiar atat de mari. Sa iti pierzi tot ce ai si tot ce iubesti pentru ceva... In fine D-zeu stie cum si de ce le pune pe toate asa. Ma bucur ca sunt singur in patul meu si nimeni nu este suparat ca "de ce dorm eu in patul ala mare si ei dorm pe canapea" si sunt linistit cu gandul ca maine dimineata voi dormi pana cand vreau eu. Insa stiu extraordinar de bine cat de grea este singuratatea si imi este dor sa o strang in brate si sa ii spun cat de mult o iubesc si cat de dor mi-a fost de "Ea". As da orice pentru a intoarce timpul sa incerc sa repar ceva insa nu stiu cu ce am gresit. Plecarea mea in Anglia probabil a fost o greseala insa ne-am asumat-o amandoi intr-o oarecare masura. Sunt singur si nu pot vedea nimic in nici o alta fata! Asta este cel mai greu in viata cand stii ca Ea este tot ceea ce vrei (sa nu o ai) si nimic nu este mai important pt tine decat Ea.

O seara nebuna nebuna de tot

O zi cu un inceput ingrozitor, deindata ce am ajuns la munca. Nu mi-a placut sub nici o forma fata Operations Managerului meu insa am reusit sa trec ca de obicei peste. Sa il fi auzit ieri cum spunea ca el nu a avut niciodata probleme cu cei de la M&S. Nu mai conta aproape deloc pt mine pe la ora 14 daca fac totul perfect sau daca distrug totul. Insa asa cum fac mereu am fortat nota si am demonstrat cum pot pregati o nunta pe cont propriu. Este greu sa vezi cat de nesimtiti sunt unii cateodata dar eram foarte aproape de a le spune adio. Insa surpriza: Astazi la munca am avut un imens motiv de bucurie. Pentru a "n"-a oara clientii nostri i-au spus celei mai importante managere cat de bun sunt in meseria mea si cat de dragut sunt cu ei. Oare de ce atunci cand ma hotarasc sa plec din compania asta de fiecare data clientii vorbesc despre mine la superlativ? A fost ca si cum as fi inscris un gol la nationala. Sunt linistit acum si nu pot decat sa ma bucur de ceea ce fac chiar daca stiu ca ceva nu este ok. Din pacate se pare ca va trebui sa merg la doctor. Sanatatea mea mereu a fost pe locul doi si se pare ca acum incepe sa se razbune. Voi trece eu peste acest sfarsit de spatamana si de cea care vine. Vin acasa si voi fi alaturi de prieteni si vreau sa fiu alaturi si de cine imi este dor.

Drept de vot in UK

Da! Exact asa cum probabil ati citit si in denumirea acestui, stai ca nu stiu cum se numeste articol sau postare... Asa cum ati citit si in titlul acestei postari, am dobandit, incepand de astazi, dreptul de a vota in UK. Stiu ca poate pentru unii nu este mare lucru insa pentru mine sunt micii pasi spre ceea ce eu numesc realizarea(in oarecare masura) a ceea ce mi-am dorit eu cand am venit in Anglia. Si uite asa astazi am primit plicul cu confirmarea dreptului de a vota, alaturi de felicitarile celor de la Wrexham County Borough. Daca as sta putin si m-as gandi as realiza cate lucruri bune mi se intampla si cat de frumoasa este viata. Insa eu sunt mult prea preocupat cu ceea ce ma doare pe mine. Apropo nu v-am povestit de o noua clienta. Doar ca asta nu face parte din aceasta postare si cred ca ar trebui sa ma bucur in continuare de oportunitatea care mi s-a oferit aici. Mult noroc si sper ca aceste lucruri sa nu se fi intamplat fara un scop anume. Fericire mare, mare de tot! Am drept de vot in una din cele mai importante tari din lume!

O noua masina, numai pentru mine.

Innebunesc, stau de doua ore pe net si ma uit ce sa fac... Sa semnez contractul pentru o masina pe care am decis ieri sa o cumpar sau este o greseala? Nu este o idee rea sa cumperi o masina mai noua dar este incredibil de greu pentru mine care sunt singur si vreau ceva care sa fie al meu... iar cei din jur sunt mai mult impotriva decat pentru. Oare merita sa cumpar un peugeot 307 din 2005 sau mai bine mi-as pastra putin banii si as cumpara unul la anul? Decizii, decizii... Nu am nici o obligatie fata de nimeni deci nu as avea de ce sa imi fac probleme de bani. Problema este alta. M-ar face fericit? Nu spun ca nu sunt fericit cand o conduc dar desa scarba si ura celor din jur m-au facut sa urasc actiunea pe care am facut-o. Sunt la un pas de a cumpara masina si nu stiu ce sa fac. Sa suport fetele celor din jur si sa o cumpar sau mai bine sa astept pana la anul, si sa imi cumpar atunci o masina? Problema este ca daca merg acum acasa va trebui sa cheltui o gramada de bani pentru ceea ce mama imi spuna ca este o punere pe numele meu a unor terenuri. Sincer sa fiu eu nu sunt sigur ca asta se va intampla. deci s-ar cam putea sa nu imi iau masina si sa ma trezesc in Romania ca defapt nu stau lucrurile chiar asa. Dar daca este adevarat si nu voi avea banii necesari pentru a transfera aceste terenuri? Nu vreau sa gresesc si de aceea voi gandi profund la ceea ce inseamna 5000 lire. Cine stie poate ca voi visa ca trebuie sau poate voi visa ca nu trebuie sa continui... Stiu ca... melodiile pe care le ascult sunt foarte melancolice...

Zile de munca!

Am asteptat cu mare nerabdare sa incep sa lucrez si sa pot in sfarsit sa fiu fericit! Dar se pare ca se putea ca viata mea sa fie fericita. Nu inteleg de ce nu pot primi mai mult de 20-25 ore pe saptamana. Chiar daca as vrea sa lucrez mai mult nu pot. Incerc mereu sa caut pe cineva care sa ma ajute in acest sens. Ce trebuie sa fac oare? Nu inteleg de ce unii au mai multe ore decat mine. Nu inteleg de ce trebuie mereu sa plec eu primul de la munca. Vreau si eu sa lucrez nu sa fur si nu am voie sa fac asta. Adica nu sunt lasat sa lucrez.

Nu conteaza. Saptamana viitoare o sa ma interesez cum pot sa imi schimb locul de munca si o voi face cat se poate de repede. Nu cred ca este ideal sa stau sa ma multumesc cu putin daca pot castiga in alta parte mai mult pe acelasi numar de ore. O sa imi depun CV la o sucursala HSBC Bank sa vad poate pot sa ma integrez acolo. Ar fi ideal sa fiu pana si indrumator la bancomat ca apoi sa trec mai departe.

Pe de alta parte exista in continuare aceasta problema cu prietena care nu este langa mine. Visez mereu la o alta fata desi stiu ca ea nu va fii niciodata a mea. Nici macar nu isi poate imagina ce inseamna sa o visezi la propriu in nenumarate nopti. Va veni insa si momentul cand voi fi fericit. Care va fi acela insa nu pot spune cu siguranta. Totusi inca mai sper ca exista si pentru mine o frantura de paradis.

Este grozav sa fii insa liber si singur. Te poti plimba prin orasele de prin zona, poti vizita puncte care te intereseaza fara ca sa te bata la cap altcineva, iar cel mai important poti sa stai sa privesti natura si oameni care trec in viteza si chiauni de cap pe langa tine. Numai singur poti realiza cat de intoarsa pe dos a ajuns lumea.

Regăsirea unui prieten adevărat!

Astăzi aşteptând pe Messenger să discut cu iubita mea, s-a întâmplat să se întrerupă internetul la ea. Astfel am observat o foarte bună prietenă cu care însă nu am mai vorbit de foarte mult timp. Am început să discutăm şi am povestit de toate, până şi despre relaţiile noastre actuale, un moment în care ne-am dat seama că amândoi ne confruntăm cu aceeaşi problemă. Amândoi ne-am spus părerea, am discutat şi a rămas să mai discutăm. Voi fi mereu aici să discutăm iar când vii acasă să ştii că aici vei găsi întotdeauna un prieten adevărat. Este minunat să auzi aşa ceva de la un prieten, chiar dacă nu am avut în ultimul timp o relaţie prea activă. Dar eu mereu am ştiut că şi dacă o sufoc nu îi place. Va merita mereu atenţia mea

AU PAIR

O nouă zi o nouă aberaţie. Având în vedere cât de aproape este ziua în care îmi vor veni actele de la Home Office(de acum HO), surioara mea a stat de vorbă cu şefa ei pentru o cerere de mărire a salariului. În aceeaşi discuţie din câte mi-a relatat sora mea, aceasta i-a spus de sistemul AU PAIR, în care poţi lua în casa ta un/o student/ă căreia îi dai de mâncare şi cazare, iar acesta în schimb stă cu copilul tău şi are grijă de el pe perioada cât eşti la muncă. Sună foarte promiţător dacă te gândeşti că aşa ieşi cel mai ieftin, cel puţin aici în Anglia. Totuşi sora mea s-a gândit mai bine şi bănuiesc că a vorbit şi cu soţul ei, defapt sincer cred că este ideea lui, să îmi propună să rămân să stau la ei în casă. Asta bineînţeles că s-ar întampla în următorii termeni: eu îmi plătesc mâncarea, dau 20-25 lire pe săptămână pentru cazare, stau cu Brianna în timpul liber, fac curat, spăl vasele, spăl rufele, întind rufele, spăl maşina, şi alte alea care se mai ivesc. Ca să nu mai spun că mai mult ca sigur va trebui să-l suport pe Mihai când se îmbată şi îmi spune: "Nu-ţi convine aia e uşa!" şi alte injurii la adresa familiei mele. Adică în varianta asta, eu aş pierde cam aşa: liniştea din timpul liber, momentele de relaxare, posibilitatea de a asculta muzică la maxim, banii pentru benzina cu care mă duce la muncă şi ce să mai tot vorbim, mi-aş pierde momente din viaţa mea. Eu nu spun ca nu ţin la Sanda şi la Brianna, dar de când am venit eu aici nu fac altceva decât să am grijă de Brianna. Nu sunt rău deloc când voi spune următoarele lucruri: ei nici măcar nu ştiu ce înseamnă să creşti un copil, Brianna până acum a fost crescută tot de altcineva şi numai de Mihai şi Sanda nu. Mihai nici măcar nu este în stare să stea cu ea o zi întreaga pentru că nu a făcut-o niciodată. Ştiu că Maica Tereza ar spune acum că trebuie să stau să o cresc pe Brianna dar eu chiar să nu îmi trăiesc deloc tinereţea? Ce păcate mari am eu, aşa încât să trebuiască să stau să-i slugăresc pe ei când se duc la piscină, la tenis, la fotbal, la băut, la grătare, zile de naştere şi multe altele? Chiar nu cred că greşesc când spun că nu vreau să mai stau la ei şi că vreau să fiu independent. Ştiu că lor le-ar fi convenit ca eu să lucrez şi să le fiu şi bonă pe gratis, ba mai mult când se fac cumpărăturile să plătesc mâncarea, şerveţelele şi scutecele Briannei. Eventual să plătesc şi gaz, apă, curent şi taxe şi impozite. Răspunsul meu a fost NU iar de atunci am observat că Sanda este puţin cam supărată. Dar nu eu sunt vinovat că Mihai cumpără două maşini într-o lună, şi pierde 500 Lire pe aceste tranzacţii. Şi în nici un caz nu sunt de vină părinţii mei care şi-au plătit absolut tot ceea ce au mâncat şi băut când au fost aici, deşi el susţine că noi suntem vinovaţi. Dar în cele din urmă îmi vor veni actele şi totul va fi bine.

Maestrul

Am primit un semn, un semn de la Dumnezeu. Acum, astăzi şi aici, am înţeles în sfârşit că aşteptarea actelor urmează să i-a sfârşit! Sper să nu fie o greşeală din partea mea şi să mă agăţ de idei fixate de mine. Nu am căutat un semn, ci mi-a sărit în ochi. Nu m-am aşteptat să îl primesc! Este pentru prima oară când cred cu adevărat că se va întâmpla! Într-adevăr urmează să primesc actele! Acest lucru mă linişteşte şi îmi dă încredere în mine însumi. Este adevărat că au fost momente care au fost extraordinar de grele şi multe imposibil de imaginat de cei din jurul meu şi cei care nu au avut contact direct cu el. Dar într-adevăr ai dreptate maestre: “Oricare ar fi vicisitudinile zilelor şi anilor, oricare ar fi durata lor, vine ora răsplatei” I.C. Brătianu.

Dezamagire si suparare la unison

Nu pot sa cred ca eu am fost singurul om care a facut rau pe pamant! Tot ceea ce mi se intampla este ca si cum as fi eu vinovat pentru toate necazurile din lume! Astazi am sunat la Home Office si mi s-a spus ca a fost trimisa o scrisoare catre mine si ca nu am raspuns inca la acea scrisoare. Insa problema sta altfel: NU se poate ca tocmai mie sa nu imi ajunga scrisorile. Toate celelalte scrisori au ajuns fara nici o problema, numai aceasta care imi aducea mie posibilitatea de a avea acte de acum doua saptamani, nu a mai ajuns. Sa fie noroc? Sa fie ghinion? Numai D-zeu stie. Dar cat stres si cate altele am suportat aici nu am suportat toata viata mea. Realizez acum ca mie pana in momentul de fata in Romania imi mergea mult mai bine. Insa mereu viata ne incearca si ne pune piedici. Totul este sa te ridici si sa pleci mai departe. Insa cum sa te mai ridici si dupa trei luni de probleme, piedici, neintelegeri si scandaluri? Imi cer scuze ca scriu in acest blog numai de rau, nu vreau sa credeti despre mine ca as cere mila, insa din pacate aceasta este singura cale pentru a ma descarca de nervii si stresul acumulat de-a lungul acestei peripetii in Anglia. Unde sunt zilele in care radeam cu iubita in brate pe un petic de iarba ca apoi pe un deal imens? De ce nu se intorc si la mine acele momente de fericire? O vreau din nou in brate, o vreau din nou in patul meu si inca mai sper ca o voi avea in inima mereu!

Va fi mai bine!

Trăiesc aceste momente grele, le simt cum imi chinuie gandul, privirea si trupul. Nu pot cere nimanui ajutor pentru ca sunt sigur ca nimeni nu ma poate ajuta. Sunt acum alaturi de ai mei si nu inteleg de ce exista in continuare situatii tensionate. Stiu ca iubesc, stiu ca nu ma pot ridica la innaltimea asteptarilor unora, dar ceea ce imi da putere sa continui este speranta ca intr-o zi va fi mai bine. Va exista o ea care sa traiasca pentru mine, o familie care sa ma sustina si sa ma ajute orice ar fi si sa nu imi fac probleme cum sa ii ajut eu si sper sa am din nou prietenii langa mine. Este greu sa inteleg ce se intampla in jurul meu. Incerc mereu sa aplanez situatii tensionate si las de la mine, insa ei niciodata nu inteleg. Ea nu ma poate intelege pentru ca si are problemele ei iar prietenii i-am lasat si am plecat departe. Aici nu am prieteni si nici dusmani dar posibilitatea de a avea in curand falsi prieteni ma deprima. Niciodata nu voi renunta la visul meu si cu siguranta voi reusi sa il duc la capat. As vrea si eu o printesa care sa vina la mine macar cu un Logan, insa hai totusi sa nu ma mint singur... Cred ca nici atunci nu as suporta o astfel de masina.