Undeva sus!!!

Imi amintesc acum ca si cum ar fi fost ieri o zi din viata mea. Cerul era senin iar eu puteam vedea stelele si Luna deasupra mea. Atunci, vazand cat de frumos este momentul am hotarat sa plec la cea pe care o indrageam. Ajuns in fata casei tale ma tot gandeam unde sa ma opresc:"Undeva sus, sa pot vedea geamul ei dar si Luna si stelele". Atunci i-am spus cred pentru prima data ca eu o veghez. Uita-te pe cer si ma vei vedea. Priveste Luna si umbrele de pe ea. Acele umbre sunt ochii mei uitandu-se atent le tine. Ea a iesit pe geam a privit Luna si i-am spus din nou: "In fiecare seara sa iesi pe geam si sa te gandesti ca eu iti trimit mereu priviri catre tine si casa ta. In acel moment a realizat ca sunt acolo si ca nu sunt departe. Nu i-a facut placere sa stie ca o urmaresc insa stia ca eu voi fi mereu langa ea. Te recunosti in vorbe, si stii ca tu esti Ea? Sa fii mereu ascultatoare (la ceea ce scriu eu pe blog) caci despre tine Doamna imi canta sufletul mereu.