Buzele tale...

Buzele tale imi amintesc mereu de sarutarile dintre noi. Tu erai mereu aproape si ma ajutai sa trec peste orice. De fiecare data m-ai iertat dar nu ai uitat. Poza ta imi aminteste mereu de imbratisarile dintre noi, de nenumaratele ori in care te-am iubit, de felul in care tu imi ofereai sufletul tau si inima ta. Zestrea ta este ceea ce nu vei putea uita vreodata, asa cum nici eu nu voi putea uita vreodata cat de mult te iubesc. Esti inger de foc si sulita-n suflet. Mi-e teama sa traiesc o noua zi fara tine si nu vreau sa ma trezesc din nou intr-un pat gol. Inchid ochii si esti din nou langa mine. Te vad, nu voi putea uita vreodata chipul tau magic ce m-a fermecat. Te aud, frumoasele vorbe ce mereu mi le-ai spus, la bine sau la greu ai fost langa mine. Te simt, mirosul tau ce nu il voi putea vreodata da uitarii. As vrea din nou sa pot sa te am langa mine, insa ma repet mereu esti prea departe si nu-ti pasa, eu sunt un fraier ce ti-a cazut in plasa, un simplu ins ce nu stia ca moartea este mereu mai dulce decat soarta. O dar ce soarta amara am avut si eu dar totusi trebuie s-o duc, precum Iisus isi cara propria cruce. Dar tu sa ierti cand ti-am gresit macar; In viata nu stii sa pastrezi ceea ce ai… Sa recunosti este mai greu decat sa minti si sa spui: Las’ ca eu sefu’ sufletului meu!