You will never know where you want to go!
This is what I am!??? I don't really know any more what or who I am. I hate my thoughts, I hate that I can't be who I was. I used to be happy, to love and be loved by the same person. I've got money but I've lost my love and my friends. Money does not brings you happiness. I want to be able to sleep without dreaming about someone who doesn't give a penny on me. Is anyone able to do something? No! That's why I've decided to live with the idea that I've lost my chance. I will live as a lost person between all others.
Will I ever be able to live again?
Eu sunt tot ceea ce îmi doresc la momentul de faţă. Am ceea ce vreau, dar nu totul... Fericirea mea nu este completă fără acel "ceva". Poate acel ceva nici nu trebuie să existe în viaţa mea.
joi, 1 septembrie 2011
joi, 18 august 2011
Oare mai pot?
Si inca traiesc si iubesc asa cum am facut-o din totdeauna... Si merg totusi mai departe chiar daca este greu si doare. Si vreau si incerc sa fiu tare si sunt din ce in ce mai slab. Pentru ca nu pot sa mai lupt. Sunt liber sa zbor sa incerc sa iubesc sa fac ce vreau cand vreau cum vreau si unde vreau. Si totusi e noapte si nu am pe nimeni langa mine sa ma stranga in brate. Tu nu apari sa imi spui "Noapte Buna!" si nu te intereseaza cat de mult ma doare pentru ca tu nu ai simtit nimic pentru mine. Este greu si in unele momente nu mai vreau sa lupt nu mai vreau sa trec peste vreau sa ma pierd cu firea sa dispar sa nu mai exist sa nu mai respir sa nu mai incerc sa supravietuiesc. Sunt singur si incerc sa razbat printre inamici. Si cand sunt mai aproape de acel Gata... vine o noua zi in care sunt felicitat si mi se ofera mai mult si mai multa incredere in mine. Si ei nu pot sa vada cat ma doare pe mine sufletul si imi spun ca este bine si ca sunt mai bun dar deja nu mai vreau sa fiu bun. Vreau sa fiu mediocru sa nu ma ridice nimeni in slavi sa am un salariu minim cat sa pot trai eu cu Ea si atat. Sa fiu la casa mea si sa nu ma mai intrebe nimeni cand ajung acasa daca sunt bine. Vreau sa plec departe cu ea acolo unde vrea cand vrea si sa fie in fiecare noapte langa mine si sa ma iubeasca si sa ma stranga in brate sa imi spuna lasa ca maine va fi mai bine pentru ca eu sunt aici cu tine. Este greu si doare. Nu mai este nimic care sa ma faca sa vreau sa fiu perfect pentru ca de cand sunt Supervisor toti sunt mai ofticati si mai suparati si incearca sa imi puna mai multe piedici si eu de fiecare data ii fac sa fara sa vreau sa inteleaga ca gresesc si ca sunt mai bun ca ei si asta ii doare. Insa ei nu stiu ca pe mine ma doare si mai mult faptul ca nu am pe nimeni alaturi... O sa vina si ziua in care va fi totul bine pentru toti? Asa imi spun prietenii insa pe zi ce trece mie imi este si mai greu si imi vine sa plang de suparare... Si eu nu plang...
luni, 1 august 2011
Schimbare!!!
Cu siguranta ceva imi lipseste. Sunt singur intr-o perioada grea si totusi nu fac sau nu prea pot sa fac multe lucruri care sa schimbe acest lucru. Este greu sa recunosti fata de ceilalti ca exista ceva probleme care te fac sa apari ca si neinteresant. O zi ca cea de acum cateva zile iti readuce insa puterea de a continua. Am subiecte comune cu prieteni ce sunt interesati de politica, economie si de ce nu relatii. Sunt fericit ca imi revine zambetul pe buze si ca pot sa ma bucur de un articol bun, fie el si dintr-o revista dedicata femeilor. Este posibil sa fiu usor gresit inteles in acest paragraf insa nu consider o greseala sa ma amuz si sa savurez cu placere un articol despre sau pentru femei. Ar trebui poate sa trec peste aceasta granita femei-barbati, si sa citesc mai multe reviste si mai multe bloguri scrise de femei. Cu siguranta asta ma va aduce mai aproape de ceea ce gandesc si cum gandesc femeile. Sunt ele un lacat spre fericirea mea dar eu il voi deschide.
marți, 26 iulie 2011
Suflet ratacit!
Cu fericire-n suflet un brat eu iti intind,
Tu vino, stai, dute caci m-ai ranit destul.
O inima de gheata sta-nchisa in pieptul tau
O ultima speranta ma apropie usor de el.
Nu simt iubire, Tu suflet ratacit...
De vei veni spre mine sa stii ca te-am iubit.
Tu vino, stai, dute caci m-ai ranit destul.
O inima de gheata sta-nchisa in pieptul tau
O ultima speranta ma apropie usor de el.
Nu simt iubire, Tu suflet ratacit...
De vei veni spre mine sa stii ca te-am iubit.
luni, 25 iulie 2011
De ziua ta!
O zi speciala de catifea,
Eu iti urez de ziua ta
Un zambet cald cu fericire,
O imbratisare intr-un cuvant
O raza de lumina, speranta si iubire.
Sa poti sa zbori, sa simti cum vrei,
Sa fii iubita mereu de cel ce te-a vrajit.
Sa tii la el si sa-i oferi iubirea.
Nu te gandi ca esti prea rabdatoare...
Iubind sperand si oferind
Poti sa fii implinita!!!
Sa il iubesti sa nu-l inseli!
Eu iti urez de ziua ta
Un zambet cald cu fericire,
O imbratisare intr-un cuvant
O raza de lumina, speranta si iubire.
Sa poti sa zbori, sa simti cum vrei,
Sa fii iubita mereu de cel ce te-a vrajit.
Sa tii la el si sa-i oferi iubirea.
Nu te gandi ca esti prea rabdatoare...
Iubind sperand si oferind
Poti sa fii implinita!!!
Sa il iubesti sa nu-l inseli!
luni, 18 iulie 2011
Vacanta...
O... cum sa incepem si cu ce? Am ajuns seara pe Otopeni si din pacate spre dezamagirea tatalui meu, Laura nu... Nu era acolo... Desi nu stiu cum s-a gandit el ca dupa ce ma inseala va veni sa ma astepte la aeroport. Bine nu stie el toate detaliile despre ce a facut ea dar mai bine sa nu stie. Pe drum am ramas uimit cum un Fiat Doblo cu motor 1,2 poate sa te duca in Brasov din Bucuresti... :))
A doua zi am inceput sa imi sun prietenii sa iesim la un suc sa ne vedem orice vor ei. Nimic, pauza stop si alte alea... Nu mi-a venit sa cred ca mai nimeni nu are timp si chef si nici bani sa se vada cu mine. Nu-i nimic ca a venit momentul in care sa mi se raspunda si am plecat in oras cu o Prietena si o prietena de-a ei... Si atunci a inceput distractia. Pe Republicii la un suc o aluna si-o minciuna... Am avut insa marea uimire ca cineva... sa imi sara la pripriu in brate si sa imi spuna ca se bucura ca ma vede... Era Alele, o prietena de-a mea de la minisat, moment in care efectiv mi-au dat lacrimile pentru ca mi-a amintit acea clipa de multe... Mult prea multe... Am hotarat sa ne revedem si sper ca se va si fructifica chiar daca dupa atatea zile ea nu a mai sunat si nici nu a mai raspuns la telefon. In acea seara am mers in Tequila unde efectiv a fost bestial. Acolo am realizat ca cea mai frumoasa fata de acolo era atrasa de mine si nu am spus-o eu ci prietenii mei insa eu prost de fel, nu am putut sa merg la ea sa o invit cu mine pentru ca eu inca nu pot sa imi desprind sufletul de "Ea". Insa am realizat cva problema nu este la mine ci este la "Ea". Daca fata pe care eu am considerat-o cea mai perfecta si mai frumoasa a dansat cu mine si i-a placut de mine inseamna ca da, inca mai pot sa imi refac ceea ce numesc eu acum viata. Chiar daca am avut un esec imens poate vreodata voi reusi sa iubesc pe altcineva. Au trecut intr-adevar luni si eu inca simt fiorul si dorinta insa trebuie sa reusesc. Urmatoarea zi (cred) a fost f plictisitoare pana la ora 19 cand am plecat cu Bogdan la un suc si o bere. Ajunsi acasa dupa ceva beute... Am hotarat sa mai cumparam ceva si sa bem ca pe vremuri cu muzica la maxim in spatele blocului. Zis si facut am mers am cumparat de baut si cateva banane pt mine, pe care le-au mancat ei... pe la 2:30 dupa ce am primit vreo trei mesaje de la vecini cu rugamintea sa dam mai incet am hotarat sa plecam la Moacsa. Ne-am aprovizionat cu mancare, paturi si bautura, dupa care am plecat. Mort de beat si obosit Bogdan al meu a condus pana la Moacsa fara nici o problema. Ajunsi acolo am mancat ceva scurt si ne-am culcat. A doua zi de dimineata ne-am trezit si am mers sa inotam chiar daca apa nu era chiar calda. Insa a fost superb. Exact ca atunci cand mergeam cu toti prietenii si era superb.
A doua zi am inceput sa imi sun prietenii sa iesim la un suc sa ne vedem orice vor ei. Nimic, pauza stop si alte alea... Nu mi-a venit sa cred ca mai nimeni nu are timp si chef si nici bani sa se vada cu mine. Nu-i nimic ca a venit momentul in care sa mi se raspunda si am plecat in oras cu o Prietena si o prietena de-a ei... Si atunci a inceput distractia. Pe Republicii la un suc o aluna si-o minciuna... Am avut insa marea uimire ca cineva... sa imi sara la pripriu in brate si sa imi spuna ca se bucura ca ma vede... Era Alele, o prietena de-a mea de la minisat, moment in care efectiv mi-au dat lacrimile pentru ca mi-a amintit acea clipa de multe... Mult prea multe... Am hotarat sa ne revedem si sper ca se va si fructifica chiar daca dupa atatea zile ea nu a mai sunat si nici nu a mai raspuns la telefon. In acea seara am mers in Tequila unde efectiv a fost bestial. Acolo am realizat ca cea mai frumoasa fata de acolo era atrasa de mine si nu am spus-o eu ci prietenii mei insa eu prost de fel, nu am putut sa merg la ea sa o invit cu mine pentru ca eu inca nu pot sa imi desprind sufletul de "Ea". Insa am realizat cva problema nu este la mine ci este la "Ea". Daca fata pe care eu am considerat-o cea mai perfecta si mai frumoasa a dansat cu mine si i-a placut de mine inseamna ca da, inca mai pot sa imi refac ceea ce numesc eu acum viata. Chiar daca am avut un esec imens poate vreodata voi reusi sa iubesc pe altcineva. Au trecut intr-adevar luni si eu inca simt fiorul si dorinta insa trebuie sa reusesc. Urmatoarea zi (cred) a fost f plictisitoare pana la ora 19 cand am plecat cu Bogdan la un suc si o bere. Ajunsi acasa dupa ceva beute... Am hotarat sa mai cumparam ceva si sa bem ca pe vremuri cu muzica la maxim in spatele blocului. Zis si facut am mers am cumparat de baut si cateva banane pt mine, pe care le-au mancat ei... pe la 2:30 dupa ce am primit vreo trei mesaje de la vecini cu rugamintea sa dam mai incet am hotarat sa plecam la Moacsa. Ne-am aprovizionat cu mancare, paturi si bautura, dupa care am plecat. Mort de beat si obosit Bogdan al meu a condus pana la Moacsa fara nici o problema. Ajunsi acolo am mancat ceva scurt si ne-am culcat. A doua zi de dimineata ne-am trezit si am mers sa inotam chiar daca apa nu era chiar calda. Insa a fost superb. Exact ca atunci cand mergeam cu toti prietenii si era superb.
joi, 7 iulie 2011
Liniste!
Uite ca au trecut atatea luni de zile si a venit si momentul in care am ramas doar patru, bine trei ca fratele Mariei nu sta inca cu noi in casa de tot. Am avut doua zile libere in care a trebuit sa fac cate ceva pentru sora mea, cate ceva pentru masina din Romania si uite asa nu am avut timp nici cinci minute sa stau sa ma relaxez. Nu ma ssupar deloc ca am avut ce face insa astazi am facut ceva cu placere. Am reusit sa o mut pe sora mea intr-o singura zi fara sa am nici cea mai mica problema. M-am trezit de dimineata, am luat telefonul, am intrat pe internet si am sunat sa inchiriez o duba. Zis si facut! Am mers mai intai cu mama sa cumparam saci de gunoi iar mai apoi am mers sa iau masina. Cand am ajuns acolo hop top nu au masina mica decat masina mare. Lasa ca este buna si aia mai mare. Pentru mine problema era daca masina era mai mica nu mai mare... In fine mi-au dat un Ford Transit cu care mi-am facut f bine treaba. Am carat absolut tot ce am vrut si totul intr-o singura zi. Pana sa vina sora mea de la munca eu deja terminasem treaba. Le-am instalat pe fete cu televizor, pat, dulapuri si servante si masa de calcat si iala schimbata, cu alte cuvinte am facut tot ce trebuia sa fac. Nu imi fac probleme ca stiu ca voi fi odihnit maine cand voi merge la munca. Nu ma va mai trezi nimeni in toiul noptii, nu va mai urla nimeni cand vreau sa dorm dimineata si totul va fi linistit si relaxat. Cat de greu este sa traiesti cu atatia oameni in casa si cat de bine este sa fii totusi inconjurat de oameni. Imi este greu sa recunosc ca imi lipseste "Ea". Dar poate odata si odata cine stie, se va gandi din nou D-zeu si la mine desi stiu foarte bine ca este vina mea si trebuie sa platesc pentru tot ceea ce am facut. Dar nu as fi crezut vreodata ca pacatele mele sunt chiar atat de mari. Sa iti pierzi tot ce ai si tot ce iubesti pentru ceva... In fine D-zeu stie cum si de ce le pune pe toate asa. Ma bucur ca sunt singur in patul meu si nimeni nu este suparat ca "de ce dorm eu in patul ala mare si ei dorm pe canapea" si sunt linistit cu gandul ca maine dimineata voi dormi pana cand vreau eu. Insa stiu extraordinar de bine cat de grea este singuratatea si imi este dor sa o strang in brate si sa ii spun cat de mult o iubesc si cat de dor mi-a fost de "Ea". As da orice pentru a intoarce timpul sa incerc sa repar ceva insa nu stiu cu ce am gresit. Plecarea mea in Anglia probabil a fost o greseala insa ne-am asumat-o amandoi intr-o oarecare masura. Sunt singur si nu pot vedea nimic in nici o alta fata! Asta este cel mai greu in viata cand stii ca Ea este tot ceea ce vrei (sa nu o ai) si nimic nu este mai important pt tine decat Ea.
Etichete:
Familie,
Singur prin lume,
Speranta
Abonați-vă la:
Postări (Atom)