miercuri, 20 aprilie 2011

Saptamana patimilor!

Intotdeauna cand esti singur si vrei sa urlii, incepi si scrii pe un site care nu il citeste nimeni ca sa fii sigur ca nu esti amendat pt deranjarea linistii publice. Exact asta fac si eu acum. Imi plang singur de mila ca oricum nu ii pasa nimanui de mine si se pare ca pana si cea mai imp persoana din viata mea, ma va parasi pentru ceea ce considera ea mai bun pentru ea. Nu pot decat sa stau si sa ma gandesc ce sa fac, iar pentru ca nu am prea multe optiuni incep ca intotdeauna sa muncesc... Ba mai repar ceva... Mai mai spal masina, ba mai plantez ceva in gradina doar doar trece timpul mai repede si uit de ceea ce mi se intampla. Insa, ceea ce este cel mai rau este ca nu fac decat sa pierd timpul. pentru ca ea oricum nu ma mai vrea pe mine si presimt ca sfarsitul va fi tragic pt mine. Bine... Nu ma refer cum ca m-as spanzura sau alte alea- desi nu ar fi o idee prea mareata- si nici nu o sa ma imbat o sapt - nu de alta dar ar avea acelasi final ca si cum mi-as curma singur viata. Nu am avut niciodata intentii de genul si din pacate nici acum nu am. Incerc mai mult sa ma uit la ceea ce ma inconjoara cat de minunat este si cat de fericit sunt eu defapt aici unde sunt. Si marea surpriza: In jurul meu sunt numai oameni de doi bani, situatia nu este prea roz, si nici nu ma simt prea bine in corpul meu. La munca totul este un dezastru, nimeni nu stie exact ce si cum sa facem ca sa ne fie bine; si cu toate astea stau si analizeaza posibilitati de ai face pe la spate pe unul si pe altul. Viata mea nu este placuta deloc, iar concluzia nu este chiar una placuta. Sunt intr-un mare rahat din care nu pot sa ies decat daca primesc un soc. Nu obisnuiesc sa fac nimic ilegal dar... Nu se stie niciodata... Asta seara am inceput sa inteleg cat de fain este sa fii urmarit de o masina de politie de la anti-spionaj si doua masini de politie si sa reusesti sa scapi basma curata. Cum? Foarte simplu... Dar nu va pot povesti asta ca sa nu afle altii ce am facut ca totusi este un site public. A inca ceva asta seara am invatat si eu ca desi totul pare sa fie atat de simplu in Anglia, linistit si fara prea multa politie si interventii ca in tara... Cand faci curse cu masina te prin si ies parca din pamant. Noroc ca inca nu am fost oprit de ei :)) Ce sa spun inca nu sunt sigur ce sa va intampla dar stiu un lucru: oricum viata mea era naspa fara EA. Macar sa stiu ca totul se duce de rapa.