marți, 6 martie 2012

Aproape un an!

Stau si ascult pentru a zecea oara asta seara o melodie ce imi aduce aminte de multe. Teri Meri - Bodyguard o melodie ce imi aminteste de Londra, de o prietena de care acum pot spune ca imi este dor. Imi aminteste de cum a fost odata viata mea. Clipe superbe din viata mea le regasesc in videoclip si nu inteleg dupa ce imi pare rau de fapt? Cadrele de inceput imi amintesc exact de sentimentul care l-am avut cand a plecat Ea ultima data din Anglia. Ochii ei indurerati de atata vina m-au facut sa inteleg ca totul va lua sfarsit in curand. Fara ca ea sa imi spuna sau sa fi avut vreo discutie despre acest lucru, o simteam. Era ceva ce imi doream sa cred ca nu se va si materializa. Dupa o luna avea sa fie purul adevar. Apoi imi aminteste de drumul care m-a distrus pe interior, in care m-am consumat mai mult decat oricand. As prefera sa indur orice alt chin fizic decat sa mai pierd si pe altcineva la care tin atat de mult cum am tinut le Ea. Insa ceea ce urmeaza... Cadrele de fericire dintre ei nu imi mai amintesc de Ea ci de Altcineva care m-a tradat insa care a pus totul pentru mine. Eu insa nu am vrut sa o tratez cu stima si cu respect ea stiind de relatia mea cu Ea insa sperand ca totul este doar ceva trecator si voi renunta le Ea pentru ea (Altcineva). Imi pare extrem de rau cand ma gandesc cate greseli de genul am facut si de cate ori am privit pe celelalte ca fiind nesemnificative pentru ca stiam ca Ea este si trebuie sa fie aleasa. Toate trasaturile feminine si toate gesturile din clip sunt asemanatoare cu aceasta persoana (Altcineva). Nu mai poate fi niciodata nimic intre mine si cele ce au fost odata cu mine dintr-un motiv clar. S-au saturat sa le las pentru Ea. Of cat de simplu ar fi sa scriu nume, cat as vrea sa le cer tuturor scuze pentru cat le-am gresit. Cat, pentru numele lui Dumnezeu, as da sa pot sa nu le mai ranesc, sa ma intorc in trecut si sa nu fi facut pasul de a le rani. Sa pot sa indrept greselile fata de cele care meritau atentie si care nu meritau sa le pierd. Eu merit sa sufar si merit sa port aceasta povara cu mine pentru ca la momentul acela nu am stiut ce inseamna sa suferi. Odata si bine, asa spune lumea: este de ajuns sa suferi odata si bine si nu vei mai insela niciodata. Sa fie oare adevarat? Imi este teama sa incerc imi este teama sa spun cat de rau imi pare si cu siguranta imi este teama sa spun ca pot trece mai departe. Totul pare sa se indrepte spre soarta, asa cum am stabilit dupa un an, voi renunta la tot ceea ce inseamna Ea. Culmea acel moment se apropie iar lucrurile care imi aminteau de Ea 24h/7zile -mai exact telefoanele mobile- astazi amandoua m-au lasat. Nu mi-a venit sa cred ca cele doua nu mai functioneaza insa este cu adevarat timpul sa las totul sa dispara. Insa eu nu sunt genul care sa jur ca voi astepta un an si sa imi incalc spusele. A fost un episod al vietii mele care pot spune ca m-a facut sa inteleg ca pe lume esti singur chiar daca esti un cuplu pentru ca femeia din pacate este nascuta cu pacat. Si nu vreau sa dezbat parerea mea despre cele care ne fac fericiti, cele care ne insenineaza zilele si care ne fac sa intelegem ca orice este posibil in doi. Insa tot asa te duc si la groapa. Asta este ultima postare se pare despre Ea. Imediat va trece un an ceea ce va insemna ca voi incerca sa pot primi pe altcineva in sufletul meu, desi stiu ca o simpla poza a ei ma face sa vreau sa plec acasa sa fiu eu, cel razbunator si sa arat cat de mult trebuie sa plateasca pentru ceea ce a facut. Nu o voi face insa. Are dreptate eu nu sunt matur si nu ma pot ridica la ceea ce isi doreste Ea de la viata. Te Iubesc Viata Mea, si acum nu ma refer la Ea. Ma refer la chinul pe care il suport pentru ca am iubit. Asa imi trebuie daca nu mi-am batut joc asa cum ar fi trebuit. Lumina ochilor mei este Viata Mea, iar ea ma face sa plang cand o vad suparata pentru ca nu pot sa fac nimic sa o ajut. Stiu ca toti prietenii mei nu inteleg de ce nu o uit insa ceea ce eu am hotarat nu se poate schimba Niciodata!!!