joi, 29 aprilie 2010

Va fi mai bine!

Trăiesc aceste momente grele, le simt cum imi chinuie gandul, privirea si trupul. Nu pot cere nimanui ajutor pentru ca sunt sigur ca nimeni nu ma poate ajuta. Sunt acum alaturi de ai mei si nu inteleg de ce exista in continuare situatii tensionate. Stiu ca iubesc, stiu ca nu ma pot ridica la innaltimea asteptarilor unora, dar ceea ce imi da putere sa continui este speranta ca intr-o zi va fi mai bine. Va exista o ea care sa traiasca pentru mine, o familie care sa ma sustina si sa ma ajute orice ar fi si sa nu imi fac probleme cum sa ii ajut eu si sper sa am din nou prietenii langa mine. Este greu sa inteleg ce se intampla in jurul meu. Incerc mereu sa aplanez situatii tensionate si las de la mine, insa ei niciodata nu inteleg. Ea nu ma poate intelege pentru ca si are problemele ei iar prietenii i-am lasat si am plecat departe. Aici nu am prieteni si nici dusmani dar posibilitatea de a avea in curand falsi prieteni ma deprima. Niciodata nu voi renunta la visul meu si cu siguranta voi reusi sa il duc la capat. As vrea si eu o printesa care sa vina la mine macar cu un Logan, insa hai totusi sa nu ma mint singur... Cred ca nici atunci nu as suporta o astfel de masina.