joi, 12 aprilie 2012

Reper

Departe, atat de departe a fost scris in stele: Trairea unei vieti de documentar. Am nevoie de tine mai mult ca de orice. Tu cititorule esti cel care ma face sa trec peste orice si ma invata sa spun DA. Incepe o noua perioada din viata mea curand, o perioada care este defapt viata mea. Am fost plecat insa voi reveni. Nu am trecut la un alt nivel pentru ca nu am existat nu am trait, nu am iubit; nu am existat! Am respirat ca un pirat, am simtit ca un fier, am sters lacrimi de rau. Am fost un semn, am fost langa voi. Am fost acolo dar nu am existat. Nu v-am vrut, nu m-am vrut. Am cerut sa fiu innafara trupului. Corpul incetosat intr-o oaza de speranta. Dar raman fara timp si nu stiu cum sa ies din acest mod de viata. Aduc stelele pe flori, iar pamantul in nori. Conduc suflete, aduc vieti, iubesc vise si astern sentimente pesimiste. Incerc sa zbor, ajung Concord. Construiesc vise, adun ganduri, incetosez oglinzi si vars lacrimi. Impart viitorul in 7 zile, alerg 365. Am fugit destul! Realizez un castig... am realizat un esec dorit deci mi-am atins un scop! Alerg din nou spre un final ce vine-aproape. Umbre ridica vocea si imi spun ca sunt invincibil. Nici macar un glont nu ma poate distruge. Mi-ai transformat sufletul in titaniu. M-ai facut sa nu vreau langa mine pe cei ce m-au iubit, pe cei care m-au sustinut cei carora le-a pasat de mine i-ai indepartat insa eu i-am iubit si i-am tinut mereu aproape. Iti multumesc ca esti aproape! Iti multumesc ca niciodata nu ma cauti si ca ti-ai aratat fata de fiecare data cand te intorceai cu spatele la mine... Labirintul in care am existat a fost unul numit distrugatorul de minti sanatoase! Dar nu este o problema eu si sufletul meu te-am iubit intr-atat incat am transformat mediul tau static intr-un cutremur. Acesta a vibrat in acelasi timp cu sufletul meu si mi-a citit gandurile, le-a amplificat le-a plans s-a cutremurat si a devenit mai puternic devenind cel mai mare cutremur cum nu a mai existat in viata mea. Am distrus si acel labirint ce aparea sa fie imposibil de invins. Asa am facut: un cutremur acolo sus in cer. Astazi sa tot fie conform calendarului crestin un an. Cutremur de inimi de suflete desarte de ingeri si demoni de ceea ce esti nu pot sa explic dar pot sa te iert, nu imi este greu sa fiu langa tine, sa-ti spun te iubesc, sunt eu acelasi ca-ntotdeauna cel ce invie din greseli. Iti multumesc tie, cea care ma face sa devin un recunoscator, cea care mi-a mai schimbat odata viata pozitiv! Cea care m-a dus pe culmi de deal si mi-a aratat ca pot sa fiu liber, care mi-a spus ca nu sunt urme cum ca as fi facut rau. Si tie cea care esti mereu acolo fara sa stiu asa cum si eu eram acolo fara ca tu sa stii. Cea care a fost mai matura pt mine decat a fost pt ea. Tie cea pe umarul careia am plans de suparare. Si tie cea care m-ai vazut prima data plangand in patul din ultima camera. Tot dupa tine plangeam si iti spuneam sa nu te duci si ai plecat mereu! Un pret? Un fel de-a fi platit... Crezi ca este mai bine sa fii asa? Nu simti ca-ti pare rau? Cum sa nu... Dar nu vei recunoaste niciodata pt ca ai facut-o in felul tau si trebuia sa fi si tu aia rebela. De ce suntem asa stresati cand ne vedem? De ce m-ai sarutat cand am venit la tine? De ce m-ai luat in brate? De ce m-ai sarutat din nou si mi-ai cerut sa vin pe scaunul pe care erai si tu daca nu vroiai cu adevarat sa imi simti inima batand? De ce trebuia sa imi spui ca nu stii nici tu nu mai esti sigura pe ce ai facut si totusi vrei sa incerci? Saptamana patimilor este cea in care am fost eu ranit in suflet mai mult decat orice. Stiu insa ca pot sa fac un foc imens de artificii si ma vei vedea... si sunt slut si mort si urat in suflet te adun si sper sa-mi fie viata un reper...

Niciun comentariu: