joi, 7 iulie 2011

Liniste!

Uite ca au trecut atatea luni de zile si a venit si momentul in care am ramas doar patru, bine trei ca fratele Mariei nu sta inca cu noi in casa de tot. Am avut doua zile libere in care a trebuit sa fac cate ceva pentru sora mea, cate ceva pentru masina din Romania si uite asa nu am avut timp nici cinci minute sa stau sa ma relaxez. Nu ma ssupar deloc ca am avut ce face insa astazi am facut ceva cu placere. Am reusit sa o mut pe sora mea intr-o singura zi fara sa am nici cea mai mica problema. M-am trezit de dimineata, am luat telefonul, am intrat pe internet si am sunat sa inchiriez o duba. Zis si facut! Am mers mai intai cu mama sa cumparam saci de gunoi iar mai apoi am mers sa iau masina. Cand am ajuns acolo hop top nu au masina mica decat masina mare. Lasa ca este buna si aia mai mare. Pentru mine problema era daca masina era mai mica nu mai mare... In fine mi-au dat un Ford Transit cu care mi-am facut f bine treaba. Am carat absolut tot ce am vrut si totul intr-o singura zi. Pana sa vina sora mea de la munca eu deja terminasem treaba. Le-am instalat pe fete cu televizor, pat, dulapuri si servante si masa de calcat si iala schimbata, cu alte cuvinte am facut tot ce trebuia sa fac. Nu imi fac probleme ca stiu ca voi fi odihnit maine cand voi merge la munca. Nu ma va mai trezi nimeni in toiul noptii, nu va mai urla nimeni cand vreau sa dorm dimineata si totul va fi linistit si relaxat. Cat de greu este sa traiesti cu atatia oameni in casa si cat de bine este sa fii totusi inconjurat de oameni. Imi este greu sa recunosc ca imi lipseste "Ea". Dar poate odata si odata cine stie, se va gandi din nou D-zeu si la mine desi stiu foarte bine ca este vina mea si trebuie sa platesc pentru tot ceea ce am facut. Dar nu as fi crezut vreodata ca pacatele mele sunt chiar atat de mari. Sa iti pierzi tot ce ai si tot ce iubesti pentru ceva... In fine D-zeu stie cum si de ce le pune pe toate asa. Ma bucur ca sunt singur in patul meu si nimeni nu este suparat ca "de ce dorm eu in patul ala mare si ei dorm pe canapea" si sunt linistit cu gandul ca maine dimineata voi dormi pana cand vreau eu. Insa stiu extraordinar de bine cat de grea este singuratatea si imi este dor sa o strang in brate si sa ii spun cat de mult o iubesc si cat de dor mi-a fost de "Ea". As da orice pentru a intoarce timpul sa incerc sa repar ceva insa nu stiu cu ce am gresit. Plecarea mea in Anglia probabil a fost o greseala insa ne-am asumat-o amandoi intr-o oarecare masura. Sunt singur si nu pot vedea nimic in nici o alta fata! Asta este cel mai greu in viata cand stii ca Ea este tot ceea ce vrei (sa nu o ai) si nimic nu este mai important pt tine decat Ea.

Niciun comentariu: